Tu ma cunosti.

7noiembrie.08.
am obosit sa mai alerg in zadar. am incetat sa mai visez.de fiecare data cand o fac sfarsesc prin a fi dezamagita...nu pot sa mai privesc visele indepartate.va trebui sa traiesc pentru azi si acum. tot ce am facut pana acum a fost sa.mi ascund chipul daramat dupa mii de masti si sa par puternica...nu.i asa.niciodata nu a fost...sunt franta de atata zbor in care niciodata nu am zarit tarmul ci numai stanci alunecoase si abrupte. astept Acel ceva sa ma implineasca, sa ma ridice din noroi si sa.mi spuna ca sunt curata de acum si libera sa visez.ca la inceput.

ma intorc din nou...si pentru a cata oara?.ma intreb in taina daca ma vei accepta.deja imi este greu sa Te rog sa ma ierti.pentru ca maine va fi la fel...mi.e rusine de ce am ajuns. mi.e rusine sa privesc spre Cer. mi.am murdarit prea mult haina. si cerul e asa curat...am sa mai pot oare sa tin o floare in mana fara teama ca va muri in mainile mele? unde este acea fericire pe care am cuprins.o cu legamant si am promis sa o pastrez aici, intr.o inima cum Iti place Tie?...am rispit toate valorile sadite in mine si am calcat in picioare orice promisiune facuta cand durerea era langa trupu.mi faramat de iluzii...si nu intelegeam de ce Te ascunzi de mine.nu intelegeam de ce Ti.ai intors fata...oh, acum stiu prea bine.nu vroiai sa Te vad suferind pentru mine. nu vroiai sa vad cum plangi pentru ca ma vandusem asa usor unei lumi pustii...iar acum e prea greu sa ma intorc. niciodata nu mi.a fost usor. dar acum distanta e prea mare, iar zidul prea inalt...pacatul e prea mult iar inima prea goala.

...am nevoie de Golgota...am nevoie sa stiu ca ma astepti iar...inima.mi nu Te mai aude, dar alearga dupa mila Ta. lantul greu al lumii ma trage inapoi dar nu mai pot sa ma intorc. nu mai am de ce.am vrut sa le fiu pe plac.sa fiu ca ei...n.am reusit.n.am putut sa.i multumesc indeajuns...de.acum renunt la tine, pamant.vreau crucea Ta, Dumnezeule.sa Te gasesc si sa o port eu caci e grea din vina mea. oare ma vei primi? oare mai este loc in inima Ta?.nu merit sa ma privesti, caci pacatul m.a uratit si m.a facut ca ei...mi.am tarat inima dupa orice gunoi frumos imbracat. fiorul greu al mortii il simt, il miros...asta merit.caci Te.am facut sa suferi.oh, Tata nu sunt vrednica sa ma mai ierti...lacrimile uscate de pe fata.mi murdara inseamna dreptate, caci am ales singura sa ma prabusesc, cand Te.am refuzat pe Tine.

vad crucea Ta si ma cutremur...un fior cald imi aduce aminte de dragostea.Ti prea mare.aud ciocanul ce.ti pironeste trupul pe lemnul uscat si.Ti vad fruntea strapunsa de spini...si toate din vina mea.caci am refuzat sa ma numesc Copilul Tau.am refuzat cerul si iubirea Ta...privirea.Ti blanda ma asteapta inca vrand sa.mi spuna ca ma iubesti, ca intotdeauna m.ai iubit si Te.a durut orice pacat si gand al meu...cu durere ma intorc la Tine. primeste.ma asa cum sunt, caci atat mi.a mai ramas.uraciunea si viata.mi goala...ma intorc cu inima bucatele in palme si Ti.o pun pe altar.primeste.o si umple.o de Tine.sa nu mai fiu eu.sa traiesti in mine, iar eu "sa nu pot sa traiesc decat prin Tine"...
primeste.ma in inima Ta! Doar Tu poti ridica.Tu ma cunosti asa cum sunt, stii ca fara Tine ma pierd...vreau sa cresc in mana Ta. sa stam in iubire si sa uit de trecut.
Sa ma leg de Cer pentru vesnicii.